Music, it’s own life and memories

În ziua de azi, toată lumea ascultă muzică. Că e rock, hip-hop, pop, house sau ce vreţi voi, tot muzică e. De ce? De ce o ascultăm cu toţii?

 

O variantă posibilă ar fi relaxarea. Ai scăpat de la o oră nasoală, după un test să zicem, îţi vine să rupi ceva, că profa’ e exagerată sau a întârziat sau n-ai făcut bine. Bagi căştile in urechi, dai muzica la maxim, uiţi de toţi si toate. Te introduci în lumea ta, lumea muzicii, în care tu deţii controlul. Nu e nimeni să-ţi spună că ai luat 2 la test, că rămâi repetent sau că te-a părăsit iubita. Nu. Aici totul depinde de muzică.

 

Fiecare gen enumerat are stilurile lui. Poate te-ai plictisit de moarte, poate te-ai săturat de rutină, poate în autobuz erau prea mulţi bătrâni înceţi, pe pat de moarte, care iar s-au luat de tine că nu le cedezi locul : pui o melodie mai vioaie, doar-doar să se trezească sângele în vene, să-ţi dea un zvâc,  să reacţionezi, să te aperi.

            Poate ai avut o zi proastă, de când te-ai trezit şi ţi-ai dat seama că n-ai învăţat pentru testul de la prima oră, până seara când ajungi acasă dupa o zi nasoală şi te iau părinţii de la usă că iar ai uitat să iei pâine şi că n-ai făcut curăţenie în cameră. Te duci în camera ta, posomorât, resemnat, fără putere să mai reacţionezi cumva, şi asculţi o melodie înceată, care incearcă să-ţi aline frustrarea de peste zi.

Este binecuvântarea muzicii.

 

Bineînţeles, mai sunt şi momentele alea în care te uiţi prin calculator, să vezi ce viruşi ai mai luat, ce poze ţi-a mai şters frati-tu’, şi dai peste nişte melodii, puse undeva în colţ, dorind parcă să fie lăsate în pace. Porneşti, asculţi şi îţi aduci aminte de ce erau acolo: amintiri. Amintiri bune sau rele, amintirile unor timpuri apuse.

Iei prima melodie: o melodie rapidă, care îţi pune sângele în mişcare, cu versuri încurajatoare, o melodie pe care o ascultai încontinuu în tabere, şi îţi dădeai seama că erai singur, că puteai să faci ce vrei. Amintiri…

O melodie lentă, o melodie pe care o ascultai, gândindu-te cât de mult te-a rănit EA, şi totuşi o căutai mereu şi mereu cu privirea, ca un dependent. Spuneai că de mâine te laşi, că o uiţi, că începi o viaţă nouă, fără regrete. Desigur că a 2-a zi ţi se înmuiau picioarele când o vedeai, totul se ştergea şi reveneai la dependenţă, ca un drogat care încearcă să se lase de cocaină, dar nu rezistă. Amintiri…

O melodie cu versuri puţine dar cu înţelesuri multe. O melodie pe care ai ascultat-o dupa ce fosta prietenă, acum, ţi-a sugerat. Versurile trezesc amintiri, amintiri încă vii, amintiri pe care totuşi vroiai să le uiţi, statul la lac, sau primul sărut dulce de pe banca din parc. Era o vreme roz, nu-ţi păsa de nimic, era vacanţă, singura ta grijă era să te simţi bine, mai ales când aveai pe cineva langă tine. Amintiri…

Sau pur si simplu o melodie rapidă si violentă, mesajul fiind actual: poluarea. Asculţi, şi îţi aduci aminte video-ul. Fiori te trec în timp ce asculţi melodia, îţi vine să te zbaţi, să sari, să strigi, să poţi să schimbi ceva. O ură impotriva semenilor tăi creşte uşor uşor. Amintiri…

 

 

Muzica: you can’t live without it. Vă sună cunoscut?:-)

(Articol scris pentru Teenpress)